Cristian Terheș, președintele Partidului Național Conservator Român (PNCR) și europarlamentar membru în Grupul ECR, a stârnit o dezbatere intensă despre identitate, educație și responsabilitatea părinților și educatorilor în contextul unor tendințe sociale controversate. Terheș, care candidează pentru funcția de președinte al României, a comentat într-un interviu video recent despre dilemele aduse de fenomenul autoidentificării la vârste fragede, aducând în discuție cazuri în care copiii se identifică drept animale sau își pun întrebări asupra identității lor de gen.
„Tu îl trimiți pe copil la școală, să învețe să citească, să scrie, să socotească, și pe când îți vine copilul de la școală, el zice că-i balenă sau delfin sau câine sau pisică, sau nu mai știe dacă-i băiat sau fată. Și se întâmplă asta și în România, nu știu dacă ați văzut. Este un curent acum între tineri, tinere care spun că-s mâțe. Și acum, ca o paranteză, mai sunt și unii care zic că-s câini.”
Cristian Terheș atrage atenția asupra confuziei pe care o astfel de autoidentificare o poate aduce nu doar copiilor, dar și adulților care încearcă să înțeleagă limitele acestui fenomen:
„În Parlamentul European, am ridicat următoarea problemă: zic, dacă noi recunoaștem că un bărbat care se pretinde femeie este femeie, cum se întâmplă astăzi, un om care se consideră câine și tu îl recunoști ca și câine, mai are drepturile omului? Și se uitau ăia și spuneau, păi cum adică? Îți dau un exemplu: te duci cu mașina seara, drumul e iluminat și trece un „câine” din ăsta pe trecerea de pietoni și îl lovești. Întrebarea este: pe cine chem? Poliția sau Protectia Animalelor?”
Aceste remarci vin într-un context mai larg al unei dezbateri despre identitatea de gen și influența mediului școlar și a rețelelor de socializare asupra copiilor. Subiectul este susținut și de Radu Țipișcă, candidat la Camera Deputaților din partea PNCR Botoșani, care, din perspectiva sa de părinte și fost pompier militar, își exprimă îngrijorarea față de aceste tendințe sociale.
„Îndrăznesc să comentez și eu pe acest subiect, pentru că îmi pasă, pentru că sunt părinte de fetiță care în curând va trebui să meargă la școală și pentru că mă îngrijorează noile tendințe. Sistemul educațional devine un spațiu în care copiii pot fi influențați spre identități de gen sau orientări sexuale pe care altfel nu le-ar explora. În ultimii ani, mișcările sociale și legislative au promovat drepturi egale pentru persoanele LGBT, inclusiv accesul la căsătorii de același sex și la protecții împotriva discriminării. În opinia mea elevii sunt expuși prea devreme la concepte care nu sunt adecvate vârstei lor.”
Radu Țipișcă evidențiază rolul esențial pe care părinții și educatorii îl joacă în educația copiilor, subliniind importanța de a oferi informații potrivite vârstei și contextului.
„„Îndrumarea” sau încurajarea copiilor să-și pună întrebări despre identitatea lor de gen, în loc să fie ghidați printr-o educație bazată pe biologie și pe înțelegerea corpului uman, devine din ce în ce mai agresivă și se pare că acest demers a început și în școlile din Botoșani. Pe lângă toate acestea un alt factor îl constituie presiunea socială și influența rețelelor de socializare. Acestea pot duce la confuzie, punând presiune pe copii și adolescenți să se identifice într-un anumit fel pentru a fi acceptați sau pentru a se simți speciali. Atât educatorii, cât și părinții au o responsabilitate majoră în a asigura că informațiile sunt prezentate într-un mod adecvat vârstei și într-un mod care să nu fie interpretat ca propagandă, ci ca un mijloc de a crea o societate mai empatică și mai inclusivă. Curaj părinți! Vă înțeleg îngrijorarea dar împreună vom reuși!”
Această dezbatere aprinsă, declanșată de Terheș și continuată de Țipișcă, aduce în discuție granițele tot mai neclare între libertatea de autoidentificare și realitățile sociale care pot influența generațiile viitoare.
Cristian Terheș, președintele Partidului Național Conservator Român (PNCR) și europarlamentar membru în Grupul ECR, a stârnit o dezbatere intensă despre identitate, educație și responsabilitatea părinților și educatorilor în contextul unor tendințe sociale controversate. Terheș, care candidează pentru funcția de președinte al României, a comentat într-un interviu video recent despre dilemele aduse de fenomenul autoidentificării la vârste fragede, aducând în discuție cazuri în care copiii se identifică drept animale sau își pun întrebări asupra identității lor de gen.
„Tu îl trimiți pe copil la școală, să învețe să citească, să scrie, să socotească, și pe când îți vine copilul de la școală, el zice că-i balenă sau delfin sau câine sau pisică, sau nu mai știe dacă-i băiat sau fată. Și se întâmplă asta și în România, nu știu dacă ați văzut. Este un curent acum între tineri, tinere care spun că-s mâțe. Și acum, ca o paranteză, mai sunt și unii care zic că-s câini.”
Cristian Terheș atrage atenția asupra confuziei pe care o astfel de autoidentificare o poate aduce nu doar copiilor, dar și adulților care încearcă să înțeleagă limitele acestui fenomen:
„În Parlamentul European, am ridicat următoarea problemă: zic, dacă noi recunoaștem că un bărbat care se pretinde femeie este femeie, cum se întâmplă astăzi, un om care se consideră câine și tu îl recunoști ca și câine, mai are drepturile omului? Și se uitau ăia și spuneau, păi cum adică? Îți dau un exemplu: te duci cu mașina seara, drumul e iluminat și trece un „câine” din ăsta pe trecerea de pietoni și îl lovești. Întrebarea este: pe cine chem? Poliția sau Protectia Animalelor?”
Aceste remarci vin într-un context mai larg al unei dezbateri despre identitatea de gen și influența mediului școlar și a rețelelor de socializare asupra copiilor. Subiectul este susținut și de Radu Țipișcă, candidat la Camera Deputaților din partea PNCR Botoșani, care, din perspectiva sa de părinte și fost pompier militar, își exprimă îngrijorarea față de aceste tendințe sociale.
„Îndrăznesc să comentez și eu pe acest subiect, pentru că îmi pasă, pentru că sunt părinte de fetiță care în curând va trebui să meargă la școală și pentru că mă îngrijorează noile tendințe. Sistemul educațional devine un spațiu în care copiii pot fi influențați spre identități de gen sau orientări sexuale pe care altfel nu le-ar explora. În ultimii ani, mișcările sociale și legislative au promovat drepturi egale pentru persoanele LGBT, inclusiv accesul la căsătorii de același sex și la protecții împotriva discriminării. În opinia mea elevii sunt expuși prea devreme la concepte care nu sunt adecvate vârstei lor.”
Radu Țipișcă evidențiază rolul esențial pe care părinții și educatorii îl joacă în educația copiilor, subliniind importanța de a oferi informații potrivite vârstei și contextului.
„„Îndrumarea” sau încurajarea copiilor să-și pună întrebări despre identitatea lor de gen, în loc să fie ghidați printr-o educație bazată pe biologie și pe înțelegerea corpului uman, devine din ce în ce mai agresivă și se pare că acest demers a început și în școlile din Botoșani. Pe lângă toate acestea un alt factor îl constituie presiunea socială și influența rețelelor de socializare. Acestea pot duce la confuzie, punând presiune pe copii și adolescenți să se identifice într-un anumit fel pentru a fi acceptați sau pentru a se simți speciali. Atât educatorii, cât și părinții au o responsabilitate majoră în a asigura că informațiile sunt prezentate într-un mod adecvat vârstei și într-un mod care să nu fie interpretat ca propagandă, ci ca un mijloc de a crea o societate mai empatică și mai inclusivă. Curaj părinți! Vă înțeleg îngrijorarea dar împreună vom reuși!”
Această dezbatere aprinsă, declanșată de Terheș și continuată de Țipișcă, aduce în discuție granițele tot mai neclare între libertatea de autoidentificare și realitățile sociale care pot influența generațiile viitoare.
